Grupul BCR a asigurat anul trecut o cincime din profitul net
obţinut de întregul grup Erste (de 976,6 milioane de euro), în
condiţiile în care activele din România reprezintă doar 7,55% din
activele grupului austriac. Practic, raportat la valoarea
activelor, BCR a reuşit să scoată un profit de trei ori mai mare
decât media la nivelul grupului. Astfel, în 2009, profitul grupului
BCR - cu operaţiuni în mai multe sectoare, de la bancar la leasing,
fond de pensii şi asset management - s-a ridicat la 206 milioane de
euro (871 milioane de lei), de 2,3 ori mai mic faţă de anul
precedent. Scăderea câştigului grupului BCR s-a produs pe fondul
majorării cheltuielilor cu provizioanele şi diminuării veniturilor
din comisioane, potrivit unui comunicat al grupului. “Trimestrul
patru din 2009 a fost marcat de majorarea în continuare a
provizioanelor aferente împrumuturilor, deşi creşterea creditelor
neperformante a încetinit”, arată BCR. Grupul are o rată
confortabilă de acoperire a creditelor neperformante prin garanţii
şi provizioane, de aproximativ 122%. (S.S.)

Sursa: gandul.info

Preţurile terenurilor din Capitală au ajuns aproape de pragul
minim, prognozele specialiştilor indicând în continuare doar
ajustări minore, potrivit analizei pieţei imobiliare pe anul 2010,
realizată de firma de consultanţă imobiliară Colliers
International. În prezent, metrul pătrat de teren în centrul
oraşului, în zone ca Aviatorilor, Dorobanţi, Romană, Unirii şi
Universitate, este cotat la 1.500 - 2.500 euro, în timp ce la
periferie - Siseşti, Ghencea, Pipera, Berceni, Pantelimon -
preţurile variază între 200 şi 400 euro/mp. În ciuda scăderii
preţurilor cu până la 60% faţă de perioada de vârf, interesul
cumpărătorilor este destul de scăzut. “Ne aşteptăm ca prima parte a
anului 2010 să rămână dominată de căutarea de proprietăţi
“distressed” (active ale unor companii cu dificultăţi financiare,
n.r.), care au fost relativ rare pe piaţă în 2009″, explică
realizatorii analizei. Aşteptările specialiştilor se leagă şi de
deciziile pe care le vor lua băncile în cazul executării creditelor
neperformante, probabil într-o proporţie mai mare decât în 2009.
Analiştii Colliers nu exclud ca în partea a doua a anului
investitorii activi pe piaţa terenurilor să înceapă să dea dovadă
de un comportament mai puţin oportunist.
(S.S.)

Sursa: gandul.info

Anul trecut, statul român a împrumutat 9,5 miliarde de euro
pentru a-şi acoperi cheltuielile, datoria publică urcând astfel de
la 21,8% la peste 29% din PIB. În bani, creditul luat anul trecut
de stat de la bănci şi instituţii financiare echivalează cu
salariul mediu pe şase luni al tuturor angajaţilor din România,
adică circa 2.200 de euro de căciulă, în condiţiile în care
salariul mediu net este de circa 330 de euro.

Economiştii susţin că problema nu este că statul s-a împrumutat
cu 26 de milioane de euro în fiecare zi, ci că banii nu au fost
folosiţi cum trebuie, adică pentru a produce alţi bani, respectiv
că nu au fost folosiţi pentru investiţii, ci pentru consum. “Este o
problemă pe care o aveam şi înainte de criză însă acum este mult
mai periculoasă. Statul s-a împrumutat pentru a acoperi
cheltuielile curente nu pentru a face investiţii. În cazul în care
economia românească nu va avea rezultate suficient de bune pentru a
permite acoperirea acestei datorii în timp, România va ajunge, în
trei-patru ani, în situaţia Greciei”, a declarat pentru
Gândul
Matei Păun, managing partner BAC Investment.

90% din bani se duc pe pensii, salarii şi bunurile şi
serviciile cumpărate de stat

În 2009 cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 18,1%, până
la aproximativ 15 miliarde de euro, cele cu salariile s-au majorat
cu 2,4%, până la aproape 11 miliarde de euro, în timp ce
investiţiile (cheltuielile de capital) au scăzut cu 13,3%, până la
5,5 miliarde de euro.

Per total, pensiile, salariile bugetarilor şi cheltuielile cu
bunurile şi serviciile ale statului (6,8 miliarde de euro, în
scădere cu aproape un miliard faţă de 2008), au însumat cheltuieli
de aproape 33 de miliarde de euro, în condiţiile în care anul
trecut statul a avut, în total, venituri de 37 de miliarde de
euro.

Viitorul economiei, în cazul în care statul va continua să
folosească banii de împrumut pentru cheltuieli curente şi nu pentru
investiţii, va fi similar cu ceea ce se întâmplă acum în Grecia.
“Vom ajunge să facem ce face acum Grecia: să tăiem în carne vie şi
din pensii şi din salarii şi să disponibilizăm în neştire bugetari,
pentru că statul nu va mai avea bani şi nici credite nu va mai
putea lua. România are şansa unei ajustări treptate.

Are şansa ca prin mărirea fondurilor alocate investiţiilor să
asigure venituri viitoare mai mari”, spune Păun.

În noiembrie, statul trebuie să returneze bancherilor 1,5
miliarde de euro

Cea mai grea lună pentru Finanţe în ceea ce priveşte plăţile către
bancheri va fi noiembrie, când va trebui să înapoieze bancherilor
aproape 1,5 miliarde de euro prin răscumpărarea certificatelor de
trezorerie, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice. Cel
mai probabil, statul va face atunci un nou împrumut pentru a-l
putea plăti pe cel vechi.
Statul român va plăti bancherilor în 2010 până la 1,9 miliarde de
euro sub formă de dobânzi, cu aproape jumătate de miliard de euro
mai mult decât în 2009. Anul viitor însă banii daţi pe dobânzi vor
trece de două miliarde de euro. (V.R.)

Sursa: gandul.info

Clădiri vechi, cu arhitectură deosebită, situate ultracentral:
pe scurt, aşa pot fi descrise cele mai scumpe vile din Capitală,
preţul maxim cerut fiind de şapte milioane de euro. Una dintre
vilele de pe locul întâi în topul celor mai scumpe imobile este
situată în zona Victoriei, pe strada General Berthelot, are 34 de
camere, întinse pe o suprafaţă de 500 de metri pătraţi, şi a fost
construită în 1860, potrivit site-ului specializat
MagazinulDeCase.ro.

Tot cu şapte milioane a fost scoasă la vânzare şi vila din Piaţa
Romană - Catargiu, fostă ambasadă, care are 16 camere plus un teren
de 750 mp. Faţă de ocupantele locului unu, vila de pe locul al
doilea are un preţ la jumătate, respectiv 3,7 milioane de euro,
fiind situată undeva în zona 13 Septembrie. Site-ul imobiliar
plasează pe poziţia următoare un imobil construit lângă mănăstirea
Caşin, pentru care proprietarul cere 3,2 milioane de euro.

Faţă de clasamentul bucureştean, cea mai scumpă vilă din Ilfov
costă doar 2,99 de milioane de euro. (S.S.)

Sursa: gandul.info

Specialiştii în resurse umane spun că patronii ar trebui să se
preocupe şi de moralul angajaţilor care au scăpat de
disponibilizări, chiar dacă unii dintre ei s-au bucurat de uşoare
creşteri salariale în 2009. “Există oameni care au supravieţuit
valului de concedieri, al căror moral nu este extraordinar şi cu
care sperăm să repornim afacerea”, a declarat Ruxandra Stoian,
partener în cadrul departamentului de servicii de consultanţă
resurse umane al PricewaterhouseCoopers (PwC), cu ocazia unui
seminar pe tema pieţei forţei de muncă. Este de aşteptat astfel ca
în 2010, companiile să acorde o importanţă mai mare stării de
spirit a angajaţilor, spune ea, într-o perioadă în care situaţia
continuă să fie incertă pe piaţa muncii. Majoritatea experţilor în
resurse umane recomandă patronilor renunţarea la angajaţii mai
puţin performanţi scăderii salariilor tuturor.

Salarii mai mari, după merit

Stoian spune că şi în 2010 mediul privat va acorda majorări
salariale - ce-i drept, sub nivelul de anul trecut - şi în special
celor care merită. În medie, oamenii vor primi un plus de 6% la
leafă, comparativ cu creşterea de 7,5% de la nivelul anului trecut.
“Renunţăm la creşteri salariale în masă şi dăm salarii mărite numai
celor care aduc plus valoare în firmă, pentru că există joburi mai
dinamice, care merită”, explică specialistul. Cel mai probabil,
numai jumătate dintre companii vor creşte lefurile tuturor
angajaţilor, însă în mod diferenţiat, faţă de 70%, în 2009.

Pe sectoare de activitate, companiile din industrie au anunţat
cele mai mari majorări, de 7,1%, cele mai mici creşteri fiind
aşteptate pe segmentul bunurilor de larg consum, respectiv 4,6%,
potrivit studiului PayWell 2009, realizat în decembrie anul trecut
de către PwC. La începutul anului trecut, tot industria se anunţa
cea mai generoasă, însă în realitate de cele mai mari plusuri
salariale au beneficiat angajaţii din sectorul farmaceutic (9,3%),
în timp ce serviciile financiare au înregistrat cele mai mici
creşteri (5,3%).

Şomajul tehnic, preferat concedierilor în
2010

Specialiştii spun că tot mai multe companii îşi vor trimite
angajaţii în şomaj tehnic şi în concedii fără plată, pentru a evita
concedierea angajaţilor. Asta după ce în 2009, numai 16% dintre
firmele private au apelat la şomaj tehnic, pe o perioadă de până la
trei luni, şi 8% la concediu fără plată, potrivit studiului PwC.
“Companiile nu au fost interesate de şomajul tehnic, pentru că este
greu să delimitezi exact cine pleacă şi cine rămâne, însă au
existat diferenţe pe diferite sectoare”, a explicat Ruxandra
Stoian.

De departe, producţia a fost “campioană” în acest caz, pentru
că este obişnuită şi pentru că şomajul tehnic este uşor de
aplicat: atunci când nu există cerere se poate opri activitatea. În
schimb, lucrurile sunt mai dificile pe partea de servicii, unde ar
trebui restructurată întreaga activitate. În cazul şomajului
tehnic, angajatorii şi salariaţii nu plătesc contribuţii de
asigurări sociale şi impozit pe venit. Foarte important este că
angajatul îşi păstrează slujba şi primeşte şi 75% din salariul de
bază. În plus, statul pierde mai puţin prin neîncasarea acestor
contribuţii decât în cazul şomajului permanent.

Sursa: gandul.info

Cele mai profitabile două companii din România au anunţat joi
scăderi ale veniturilor cu până la 23%, pentru 2009. Orange
România, cea mai profitabilă companie din ţară în 2008, a resimţit
şi ea anul trecut criza. Pentru că firma a introdus o serie de
oferte la preţuri mai mici, precum şi din cauza evoluţiei cursului
valutar, veniturile Orange au scăzut în 2009 cu aproape 20%,
ajungând la 1,05 miliarde euro. În schimb, operatorul a anunţat că
numărul clienţilor săi a crescut cu 6%, până la 10,9 milioane
utilizatori, potrivit raportului France Telecom.

La rândul său, OMV Petrom, a doua cea mai profitabilă companiei
din România în 2008, a avut anul trecut venituri în scădere cu 23%.
În ciuda acestui rezultat, profitul net al celei mai mari companii
din România a crescut cu circa o treime, dar profitul net a urcat
cu circa o treime, la 1,368 miliarde lei (aproximativ 325 de
milioane de euro). Rezultatele obţinute se datorează în principal
datorită folosirii instrumentelor de acoperire a riscului privind
preţul ţiţeiului. Petrom este unul dintre primii angajatori de pe
piaţa românească, la finele lunii septembrie având circa 28.000 de
salariaţi, faţă de 33.300 la finele anului precedent. Oficialii
companiei au anunţat anul trecut că au un program de
disponibilizări de circa 3.000 de angajaţi la nivel naţional.

Romtelecom, profit în stagnare

Anul trecut veniturile Romtelecom au scăzut cu 7,2%, la 807
milioane euro, dar profitul a rămas constant. Raportul anual al
OTE, acţionarul majoritar al Romtelecom, arată că profitul
operaţional al Romtelecom, a stagnat la 252 milioane euro. Motivele
pentru care veniturile operatorului de telefonie s-au diminuat
sunt, potrivit sursei citate, “condiţiile economice dificile şi
migrarea unor clienţi către concurenţă”. Anul trecut, Romtelecom a
reuşit să reducă şi costurile cu programul de retragere voluntară,
de la 38 milioane în 2008 la 8,6 milioane euro în 2009.

Nici sectorul bancar nu a scăpat în 2009 de probleme, jumătate
din băncile din sistemul bancar înregistrând pierderi. Bancherii au
fost nevoiţi să constituie provizioane, din cauza creditelor
neperformante, fapt ce a “muşcat” din profituri. Între băncile care
au făcut publice deja rezultatele se află ING Bank, care a
înregistrat anul trecut venituri în creştere comparativ cu anul
precedent, dar profitul s-a diminuat din cauza provizioanelor. ING
Bank a avut venituri de 695 milioane lei în 2009 faţă de 537
milioane lei în 2008, în timp ce profitul brut a fost de 84
milioane lei în 2009, faţă de 106 milioane lei în 2008.

Şi asiguratorii au avut anul trecut pierderi de circa 300
milioane euro pe segmentul auto, potrivit unor estimărilor din
piaţa de profil. Joi Allianz-Ţiriac a anunţat că, la nivelul
întregului portofoliu de asigurări generale, compania a reuşit,
totuşi, să compenseze efectele negative ale creşterii daunalităţii
RCA. Explicaţia constă în “îmbunătăţirea ratei cheltuielilor de
achiziţie şi administrare şi a eficienţei programelor de
reasigurare derulate de companie”.

INFOJumătate dintre bănci, în pierdere

Din cele 42 de bănci din România, doar 22 au înregistrat profit
în 2009, toate celelalte încheind anul în pierdere, după cum a
declarat recent Nicolae Cinteză, şeful direcţiei de supraveghere
din BNR.

Sursa: gandul.info

Obiceiurile cetăţenilor români legate de propria igienă nu sunt
tocmai cele mai sănătoase. Este concluzia studiului Agentiei pentru
Strategii Guvernamentale, care scoate în evidenţă unele cifre ce
pot părea îngrijoratoare, scrie BUSINESS Magazin.

Doar jumătate din populaţie face duş sau baie zilnic sau aproape
zilnic, în timp ce un om din zece se preocupă de curăţenia
personală de câteva ori pe lună sau mai rar.

Daca v-aţi întrebat vreodată de ce consumul de gumă de mestecat
ajunge, la nivel de ţară, la peste 3.000 de tone anual, explicaţia
poate sta în faptul că 5% dintre concetăţenii noştri nu se spală
niciodată pe dinţi, iar alţi 5% se întâlnesc cu periuţa o dată pe
lună sau mai rar.

Nici cifrele legate de spălatul pe cap sau alte aspecte ale igienei
precum şi consumul de detergenţi sau deodorant nu sunt
îmbucurătoare.

Citiţi
mai multe pe www.businessmagazin.ro

Sursa: gandul.info

Chiar dacă ministrul bulgar al Transporturilor, Alexander
Ţvetov, susţinea recent în Parlamentul de la Sofia că până în luna
iulie se vor finaliza lucrările de construcţie a celui de-al doilea
pod peste Dunăre, la Vidin-Calafat, urmând ca pe el să se poată
circula până la finele anului, realitatea este cu totul alta.

“Constructorul podului, firma spaniolă FCC Construccion,
selectat de partea bulgară, a solicitat o extindere de un an de
zile a termenului de finalizare, care fusese stabilit iniţial
pentru sfârşitul lui 2010. N-a obţinut un an, ci şase luni, adică
până în vara lui 2011″, au declarat pentru Gândul surse din
cadrul Ministerului Transporturilor.

Acestea au precizat că, oricum, chiar dacă ar fi gata podul, el
nu poate fi conectat atât de repede la infrastructura rutieră şi
feroviară pe niciunul din maluri.

La Calafat, calea ferată existentă trebuie prelungită cu 3 km,
iar drumul naţional cu 8 km. “Sunt mici întârzieri, în principal
din cauza vremii, dar lucrarea va fi gata pe 15 mai 2011″, a spus
oficialul român. La bulgari, volumul de muncă este dublu, deoarece
oraşul Vidin se află la 15 km de locul unde va începe podul. Nici
la ei lucrările nu sunt foarte avansate şi au probleme
serioase.

Una dintre acestea este că constructorul nu are de unde să ia
pământ de umplutură pentru construcţia rampelor, în condiţiile în
care solul din apropierea Vidinului nu are rezistenţa necesară.
Astfel, va trebui organizată o licitaţie internaţională pentru
achiziţionarea a peste un milion de metri cubi de pământ.

Sarabanda contestaţiilor

Lucrările la infrastructura românească de acces vor fi finanţate
de Comisia Europeană, prin facilitatea ex-ISPA. Ele au fost
întârziate de sarabanda de contestaţii la licitaţiile organizate de
Ministerul Transporturilor. În licitaţia pentru consultant,
câştigătoare a fost declarată asocierea Italferr SpA & DIWI
Consult International GmbH & Tecnic Consulting Engineering
România, pentru 2,79 milioane de euro, plus TVA. Licitaţia a fost
contestată de asocierea condusă de Hill International, care
propusese un preţ total de 1,82 milioane de euro, fără TVA. Şi
licitaţia pentru desemnarea constructorului, câştigată de firmele
spaniole AZVI şi VIMAC, care au oferit cel mai mic pret, de 66
milioane de euro, a fost contestată de asocierea Astaldi -
Swietelsky - Ansaldo, clastă pe locul doi, cu o ofertă de 72
milioane de euro. Între timp, contestaţiile au fost respinse, iar
lucrările au început. Însă nici după ce podul va fi dat în
funcţiune şi va fi conectat la reţeaua rutieră şi feroviară nu vor
dispărea problemele. Linia ferată Craiova - Calafat este într-o
stare deplorabilă, cei 107 km fiind parcurşi de trenuri în trei ore
şi jumătate. Ea urmează să fie modernizată cu fonduri europene,
însă deocamdată nu este gata nici proiectul tehnic. Costul total al
podului Vidin-Calafat, a cărui construcţie a fost convenită de
guvernele de la Bucureşti şi Sofia încă din anul 2000, este de 274
milioane de euro.

Sursa: gandul.info

Prudenţa, uneori prea mare, a băncilor de a da credite anul
trecut s-a reflectat imediat în cotele lor de piaţă. Simplu spus,
bancherii care au dat credite au câştigat clienţi şi cotă de piaţă,
cei care au preferat să nu împrumute românii şi-au slăbit prezenţa
pe piaţa locală. Topul primelor zece cele mai mari bănci din
România la finele anului trecut este echilibrat în acest sens:
cinci au câştigat, cinci au pierdut. Pe primul loc se clasează în
continuare BCR, deţinut de grupul austriac Erste, cu o cotă de
piaţă de 19%, în scădere însă cu 1,3% faţă de 2008, urmată de BRD,
cu 14,1% faţă de 15,6% cu un an în urmă, conform unui clasament
întocmit de Ziarul Financiar.

Surpriză plăcută

Cea mai mare creştere a înregistrat-o singura bancă comercială
care încă se mai află în posesia statului: CEC. Anul trecut, banca
de stat şi-a majorat cota de piaţă cu 2%, până la 6,3%, urcând
astfel pe locul cinci. “Asta este activitatea băncilor: să dea
credite. Fiecare bancă înţelege să facă acest lucru în propriul
fel, în funcţie de fondurile pe care le are la dispoziţie şi de
propria strategie, pe termen lung şi pe termen scurt. Noi am
acordat foarte multe credite mai ales IMM-urilor şi agriculturii”,
a declarat pentru Gândul Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC.

Evoluţia băncii româneşti este cu atât mai bună cu cât CEC nu a
putut profita vizibil de programul guvernamental Prima Casă, oferta
băncii limitându-se la creditul în lei. La polul opus, cea mai mare
scădere a cotei de piaţă a în­registrat-o BRD Societe Generale, de
1,4%. Printre băncile care au câştigat te­ren în faţa
competitorilor se numără şi Alpha Bank, deţinută de greci, care, în
ciuda pro­blemelor de la Atena, a ur­cat anul trecut până pe locul
patru, adău­gând la cota de piaţă din 2008, de 5,5% încă 0,9%. La
capitolul rezultate slabe se înca­drea­ză evoluţia Raiffeisen în
ultimii ani. Astfel, dacă până în 2008 Raiffeisen, fosta Bancă
Agricolă, a fost pe locul trei în topul celor mai mari bănci, în
numai doi ani austriecii au coborât până pe locul şapte.

Sursa: gandul.info

Noile reguli anunţate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor
(CSA) privind poliţele RCA, menite să vină în sprijinul şoferilor
implicaţi în accidente, după cum susţine instituţia, au reuşit să
nemulţumească pe toată lumea.

Una dintre principalele modificări prevede că proprietarii de
maşini vor putea fi despăgubiţi înainte de a-şi repara automobilul.
Suma va fi achitată în termen de maximum 10 zile de la depunerea
dosarului complet, faţă de 15 zile până acum. Noile norme privind
RCA vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

“Prin noile reguli RCA se poate spune că CSA încurajează
evaziunea fiscală. De exemplu, dacă asiguratorul va da, înainte de
reparaţii, o sumă de 7.000 lei unui posesor de maşină lovită de un
terţ, acesta se va duce la un service care îi va efectua reparaţia,
fără factură, cu 5.000 lei. Iar statul nu va încasa TVA. Pare o
decizie luată în pripă”, ne-a declarat Cristian Muntean, directorul
ASSAI, asociaţie care reprezintă 400 de service-uri auto. El spune
că aştepta din partea CSA instituirea unor amenzi usturătoare
pentru firmele de asigurare care nu respectă termenele legale de
plată a despăgubirilor, pentru că nici până acum nu s-au respectat
şi nu există garanţii că acest lucru se va respecta de acum
înainte. Nici service-urile de reprezentanţă nu sunt mulţumite.
“Vor fi avantajate service-urile independente, care practică
preţuri mai mici. Pentru a rămâne cu nişte bani şi cu maşina
reparată, păgubiţii vor alege service-uri unde îşi pot face
reparaţii mai ieftine, dar care poate nu vor fi de calitate
corespunzătoare”, ne-a declarat un reprezentant de la un service de
reprezentanţă. Bogdan Andriescu, preşedintele UNSICAR, spune că şi
în alte ţări europene există un sistem similar. “În Germania, un
proprietar de maşină a primit în cont banii pentru reparaţia
maşinii, apoi şi-a reparat maşina la un service unde s-a dus cu
piesele cumpărate de el, şi i-au mai rămas şi lui ceva bani”, ne-a
povestit Bogdan Andriescu.

Preşedintele CSA nu mai răspunde la telefon

Reprezentanţii asiguratorilor nu sunt lămuriţi de noile
prevederi ale CSA. “Domnul director general (al uneia dintre cele
mai mari companii din piaţa asigurărilor - n.red.) a tot încercat
azi (marţi - n.red.) să ceară lămuriri de la doamna Toncescu
(preşedintele CSA - n.red.) privind noile reguli pentru poliţele
RCA. Aceasta nu i-a răspuns la telefon”, au declarat surse din
compania din top 5 de pe piaţa de profil.

Potrivit acestora, CSA a dorit probabil să schimbe ceva, dar nu
se schimbă nimic. “Posibilitatea ca asiguraţii să primească bani
înainte de reparaţii exista şi până acum în normele RCA”, au
conchis sursele citate. În schimb, oficialii CSA sunt convinşi că
şi-au făcut datoria şi că românii implicaţi în accidente ar putea
să primească banii înainte de reparaţia maşinii

Sursa: gandul.info