<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	>

<channel>
	<title>Gazetarul.ro &#187; Stiinta</title>
	<atom:link href="http://gazetarul.ro/category/stiri-din-stiinta/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://gazetarul.ro</link>
	<description>Stiri online - Curs Valutar - Informatii in timp real</description>
	<pubDate>Sat, 27 Feb 2010 11:15:17 +0000</pubDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.7.1</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Încălzirea globală micşorează oile</title>
		<link>http://gazetarul.ro/incalzirea-globala-micsoreaza-oile/</link>
		<comments>http://gazetarul.ro/incalzirea-globala-micsoreaza-oile/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 06 Oct 2009 08:50:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Stiinta]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://gazetarul.ro/incalzirea-globala-micsoreaza-oile/</guid>
		<description><![CDATA[

O echip&#259; de cercet&#259;tori condus&#259; de un profesor de la Imperial College din Londra sus&#355;ine c&#259; &#238;nc&#259;lzirea global&#259; contribuie la mic&#351;orarea dimensiunilor oilor pe de o insul&#259; sco&#355;ian&#259;, informeaz&#259; Associated Press.
Oile s&#259;lbatice din rasa Soay, de pe insula sco&#355;ian&#259; Hirta, sunt &#238;n ziua de ast&#259;zi cu 5% mai mici dec&#226;t erau &#238;n 1985, arat&#259; studiul [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><br/><img src="http://gazetarul.ro/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/2b41f_oi-tunse.jpg" class="img_art" border="0"><br/><br/>
<p align="justify">
<p>O echip&#259; de cercet&#259;tori condus&#259; de un profesor de la Imperial College din Londra sus&#355;ine c&#259; &#238;nc&#259;lzirea global&#259; contribuie la mic&#351;orarea dimensiunilor oilor pe de o insul&#259; sco&#355;ian&#259;, informeaz&#259; Associated Press.</p>
<p>Oile s&#259;lbatice din rasa Soay, de pe insula sco&#355;ian&#259; Hirta, sunt &#238;n ziua de ast&#259;zi cu 5% mai mici dec&#226;t erau &#238;n 1985, arat&#259; studiul realizat la cererea autorit&#259;&#355;ilor britanice de Tim Coulson &#351;i echipa sa.</p>
<p><br/>
<p>Evolu&#355;ia favorizeaz&#259; dezvoltarea unor oi mai mari, care s&#259; poate supravie&#355;ui mai u&#351;or iernilor aspre, a explicat Coulson. Cercet&#259;torii au devenit curio&#351;i c&#226;nd au observat declinul dimensiunilor oilor de pe Hirta. Ace&#351;tia au descoperit c&#259; din cauza condi&#355;iilor climatice mai bl&#226;nde, mieii mai mici, care altfel n-ar fi supravie&#355;uit iernilor, au crescut &#351;i s-au reprodus. Cum dimensiunea se mo&#351;tene&#351;te, supravie&#355;uirea &#351;i reproducerea acestor oi mai mici au redus dimensiunea media a animalelor dintr-o turm&#259;. Potrivit lui Culson, la aceste lucruri se adaug&#259; &#351;i &quot;efectul mamei tinere&quot;, prin care oile mai tinere nu sunt capabile din punct de vedere fizic de a da na&#351;tere unor miei mari.</p>
<p>Aceast&#259; cercetare ajut&#259; oamenii s&#259; &#238;n&#355;eleag&#259; cum se modific&#259; tr&#259;s&#259;turile multor specii de animale. Arat&#259; cum evolu&#355;ia &#351;i ecologia joac&#259; fiecare un rol &#238;n cadrul acestor modific&#259;ri, spune Coulsin, &quot;&#351;i c&#259;, cel pu&#355;in &#238;n cazul oilor Soay, schimb&#259;rile climatice au un efect clar asupra dimensiunilor - o tr&#259;s&#259;tur&#259; par&#355;ial determinat&#259; de gene&quot;.<strong> (V.M.)</strong></p>
</p>
<p><br/><br />
Sursa: gandul.info</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://gazetarul.ro/incalzirea-globala-micsoreaza-oile/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Copacii artificiali vor putea curăţa aerul, „capturând“ dioxidul de carbon</title>
		<link>http://gazetarul.ro/copacii-artificiali-vor-putea-curata-aerul-%e2%80%9ecapturand%e2%80%9c-dioxidul-de-carbon/</link>
		<comments>http://gazetarul.ro/copacii-artificiali-vor-putea-curata-aerul-%e2%80%9ecapturand%e2%80%9c-dioxidul-de-carbon/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 06 Oct 2009 08:50:57 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Stiinta]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://gazetarul.ro/copacii-artificiali-vor-putea-curata-aerul-%e2%80%9ecapturand%e2%80%9c-dioxidul-de-carbon/</guid>
		<description><![CDATA[&#8222;Frunzele&#8221; de plastic vor func&#355;iona de 1.000 de ori mai eficient dec&#226;t cele naturale
Dispozitivele de capturare a dioxidului de carbon &#8211; o industrie de miliarde de dolari, a c&#259;rei dezvoltare este &#238;ncurajat&#259; de Administra&#355;ia lui Barack Obama



Un &#8222;copac artificial&#8221; va captura de 1.000 de ori mai mult dioxid de carbon dec&#226;t un arbore obi&#351;nuit &#351;i [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>&bdquo;Frunzele&rdquo; de plastic vor func&#355;iona de 1.000 de ori mai eficient dec&#226;t cele naturale<br /></strong></p>
<p><strong>Dispozitivele de capturare a dioxidului de carbon &ndash; o industrie de miliarde de dolari, a c&#259;rei dezvoltare este &#238;ncurajat&#259; de Administra&#355;ia lui Barack Obama<br /></strong></p>
</p>
<p><br/><img src="http://gazetarul.ro/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/62848_baobab111-adansonia-digita.jpg" class="img_art" border="0"><br/><br/>
<p align="justify">
<p>Un &bdquo;copac artificial&rdquo; va captura de 1.000 de ori mai mult dioxid de carbon dec&#226;t un arbore obi&#351;nuit &#351;i va lichefia gazul, permi&#355;&#226;nd astfel &bdquo;sechestrarea&rdquo; sa, anun&#355;&#259; cercet&#259;tori de la Universitatea Columbia (UC) din New York.<br />
Este suficient ca v&#226;ntul s&#259; izbeasc&#259; &bdquo;frunzele&rdquo; (ni&#351;te pl&#259;ci de plastic), pentru ca aerul s&#259; treac&#259; printr-o incint&#259; special&#259;, unde dioxidul de carbon este separat de restul gazelor din atmosfer&#259;, arat&#259; CNN.com, cit&#226;ndu-i pe oamenii de &#351;tiin&#355;&#259; care lucreaz&#259; la proiect. Tehnologia se aseam&#259;n&#259; cu filtrele amplasate pe co&#351;urile de fum ale termocentralelor alimentate cu c&#259;rbune, cu diferen&#355;a major&#259; c&#259; re&#355;inerea dioxidului de carbon se va face ne&#238;ntrerupt, oriunde &#351;i oric&#226;nd.</p>
<p><br/>
<p>De fapt, scopul inven&#355;iei este s&#259; poat&#259; captura emisiile care provin din &bdquo;surse mici, &#238;mpr&#259;&#351;tiate, unde capturarea (prin tehnologiile actuale, amplasate &#238;n fabrici &ndash; n.r.) este imposibil&#259;&rdquo;, consider&#259; unul dintre inventatori, geofizicianul Klaus Lackner de la UC. Jum&#259;tate din toate emisiile presupuse a provoca &#238;nc&#259;lzirea global&#259; sunt degajate de automobile sau alte surse greu de localizat. </p>
<p>Ulterior, dac&#259; tehnologia se va dovedi viabil&#259;, un asemenea &bdquo;copac artificial&rdquo; ar putea fi amplasat &bdquo;direct la surse&rdquo; &ndash; la motoarele avioanelor &#351;i ale automobilelor, estimeaz&#259; Lackner. P&#226;n&#259; &#238;n prezent, captura dioxidului de carbon produs de transporturile aeriene &#351;i cele auto a fost imposibil&#259;. </p>
<p>Singura posibilitate ca aceast&#259; ramur&#259; economic&#259; s&#259;-&#351;i reduc&#259; emisiile ar &#238;nsemna reducerea num&#259;rului de transporturi. Or, &#238;naintea actualei recesiuni globale, toate estim&#259;rile ar&#259;tau c&#259; transporturile aeriene (care degaj&#259; cele mai multe gaze cu efect de ser&#259;) vor continua s&#259; creasc&#259; de la an la an.</p>
<p><strong>Cost&#259; c&#226;t un automobil, dar va reduce emisiile a 20</strong></p>
<p>&#206;n viziunea cercet&#259;torilor de la UC, fiecare &bdquo;copac artificial&rdquo; nu va costa mai mult dec&#226;t un automobil mediu v&#226;ndut &#238;n SUA, dar va permite &#238;nmagazinarea dioxidului de carbon emis de utilizarea zilnic&#259; a 20 de ma&#351;ini. <br />
Cu o supratax&#259; de 5% la pre&#355;ul unei ma&#351;ini, Lackner crede c&#259; s-ar putea construi destui &bdquo;copaci artificiali&rdquo; care ar putea, odat&#259; aplasa&#355;i &#238;n zonele aglomerate din ora&#351;e, s&#259; &#238;ndep&#259;rteze din atmosfer&#259; o cantitate &#238;nsemnat&#259; de dioxid de carbon, comparabil&#259; cu cea degajat&#259; de motoarele auto.&#160; Este greu de apreciat dac&#259; industria auto din SUA, deja &#238;ngenuncheat&#259; de recesiune, ar putea absorbi &#238;nc&#259; o cre&#351;tere de pre&#355; a automobilelor, dar Casa Alb&#259; ar putea &#238;mbr&#259;&#355;i&#351;a ideea. Deocamdat&#259;, secretarul Energiei, fizicianul Steven Chu, s-a ar&#259;tat interesat de proiectul de la UC.</p>
<p><strong>Washingtonul, interesat de capturarea dioxidului de carbon</strong></p>
<p>Spre deosebire de cea anterioar&#259;, actuala Administra&#355;ie de la Casa Alb&#259; este interesat&#259; de tehnologiile privind capturarea dioxidului de carbon, care deschid calea unor afaceri de miliarde de dolari.&#160; Odat&#259; ce lumea devine convins&#259; c&#259; &bdquo;dioxidul de carbon este de vin&#259;&rdquo; &ndash; pentru &#238;nc&#259;lzirea planetei, respectiv tulbur&#259;rile climatice, topirea ghe&#355;arilor, cre&#351;terea nivelului m&#259;rii etc. &ndash; toate marile companii industriale &#351;i statele vor fi obligate s&#259; fac&#259; investi&#355;ii &#238;n tehnologii precum cele dezvoltate la UC. De&#351;i &bdquo;copacul artificial&rdquo; nu captureaz&#259; dioxid de carbon cu costuri energetice mai mici dec&#226;t o termocentral&#259; de ultim&#259; genera&#355;ie (care arde c&#226;t mai &bdquo;curat&rdquo; posibil c&#259;rbunele), el este mult mai eficient dec&#226;t dotarea vechilor termocentrale cu filtre speciale. </p>
<p>&#160;</p>
</p>
<p><br/><br />
Sursa: gandul.info</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://gazetarul.ro/copacii-artificiali-vor-putea-curata-aerul-%e2%80%9ecapturand%e2%80%9c-dioxidul-de-carbon/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
	</channel>
</rss>
