"Analiză Economiştii spun că bugetul, deşi respectă acordul cu Fondul, nu are cum să fie în practică, mai ales pentru că statul se bazează pe mai mulţi bani în vistierie, bani pe care sunt multe şanse să nu îi poată obţine de la o Românie în criză

Bugetul este legea pe baza căreia se împart banii statului. Este legea în care se spune foarte clar cât încasează şi cât poate cheltui statul în cursul unui an. Nu şi în România. An de an, guvernele de la Bucureşti au plecat la drum, la începutul fiecărui an, cu anumite estimări, doar pentru ca la finele aceluiaşi an acestea să fie infirmate de cifrele reale. Practic, niciodată până acum oficialii români nu au fost în stare să estimeze corect cât va încasa şi cât poate cheltui statul. Nici bugetul pe acest an nu face excepţie. Economiştii atrag atenţia că, deşi respectă ţintele impuse de FMI, bugetul pe 2010 nu va putea fi pus în practică aşa cum e, mai ales pentru că legea pleacă de la premise prea optimiste.

Prea optimişti în estimarea veniturilor

Întrebat de Gândul dacă Guvernul a estimat corect valoarea banilor care vor ajunge în vistieria statului anul acesta, şi nu a exagerat, în plus, ca până acum, analistul economic Ilie Şerbănescu a declarat; "Doamne, păzeşte! Noi nu pierdem cutumele proaste. Nu vom scăpa de ele niciodată". Conform legii bugetului, statul va încasa anul acesta, din taxe, impozite şi alte surse, cu 7,5% mai mult decât anul trecut. Procentul este considerat exagerat de economişti, care susţin că atât timp cât nici TVA, nici cota unică nu au fost majorate, ele fiind principalele surse de bani ale statului, creşterea accizelor nu va fi în măsură să asigure creşterea veniturilor estimată de Guvernul Boc. În timp ce Executivul spune că este normală creşterea, ţinând cont că anul acesta economia locală va creşte cu 1,3%, faţă de scăderea de circa 7% din PIB de anul trecut, economiştii spun că atât timp cât afacerile firmelor au fost în scădere, veniturile populaţiei au rămas la fel iar consumul nu dă semne că îşi va reveni prea curând atât timp cât dobânzile sunt mari şi românii nu pot lua credite, nu se poate vorbi de mai mulţi bani la stat din taxe şi impozite, cel puţin la nivelul lor de acum. Slăbiciunile legii bugetului nu se opresc însă aici. "Primul punct slab este că s-a alocat pentru investiţii cel mai mic procent de până acum. Al doilea este că veniturile estimate de Guvern sunt simple ipoteze. De unde să-şi revină mediul privat pentru ca să crească încasările? Al treilea punct slab este că în continuare sunt păstrate cheltuieli la ministere cum ar fi cele pentru reclame, care, după părerea mea, ar trebui interzise într-o astfel de situaţie economică", spune Şerbănescu.

Cheltuielile, tăiate din nou pe ultima sută de metri

Inevitabil, pentru că rezultatele concrete nu vor coincide cu prognozele iniţiale, la sfârşitul acestui an Guvernul se va trezi, cel mai probabil, în aceeaşi situaţie ca în 2009: va trebui să taie, în orice fel posibil, din cheltuieli, pentru a respecta deficitul bugetar maximal, de 5,9% din PIB impus de FMI. În 2009, soluţia aleasă a fost trimiterea în concediu fără plată pentru un anumit număr de zile a tuturor bugetarilor. Şerbănescu susţine că şi anul acesta se va întâmpla acelaşi lucru, respectiv că statul va fi nevoit, în toamnă sau la începutul iernii lui 2010, să taie din nou de la cheltuieli, cât de repede poate, prin orice mijloace, pentru a respecta termenii acordului convenit cu FMI. Economiştii au chiar şi o glumă privind bugetele din România: "În timp ce în toate statele dezvoltate este un singur buget pe mai mulţi ani (cel puţin în ceea ce priveşte investiţiile publice), în România sunt mai multe bugete într-un an, pentru că tot timpul se fac rectificări de buget".

În 2009 au greşit cu 9 miliarde de euro

Anul trecut, de exemplu, prima rectificare majoră s-a făcut imediat după vizita FMI din martie, când bugetul nu s-a mai bazat pe o creştere economică de 2%, ci pe o scădere de 4% din PIB, care s-a tradus prin scăderea cu aproape 5 miliarde de euro a estimării privind veniturile statului. După numai patru luni, în iulie, Executivul de la Bucureşti, cu sprijinul FMI, a anunţat din nou modificarea bugetului, de data aceasta plecând de la o estimare de -7,5%-8% privind evoluţia PIB, doar pentru ca la finele anului trecut estimarea oficială a recesiunii să fie de circa -7%. În cifre, din estimarea iniţială privind veniturile au mai dispărut încă circa patru miliarde de euro, per total fiind vorba despre o "eroare" de calcul de nouă miliarde de euro.

Sursa: gandul.info