Ion Barladeanu, autor de colaje, personaj principal al
documentarului “Lumea vazuta de Ion B” şi fost om al străzii, se
află acum la Paris, pentru a-şi expune lucrările la celebra galerie
Anne de Villepoix. Expoziţia a avut vernisajul sâmbătă dimineaţă,
dar Ion B. a trăit o experienţă uimitoare, înainte de deschiderea
ei, vineri după amiază.

După ce a auzit povestea artistului de la Alexander Nanau,
regizorul documentarului “Lumea văzută de Ion B”, difuzat la HBO,
Angelina Jolie, aflată acum la Paris împreună cu Brad Pitt, a vrut
să îl cunoască. Aşa că l-a invitat pe la ea, au petrecut două ore
împreună, l-a plăcut, i-a admirat lucrările şi a spus că este
dornică să i le cumpere.

Pe pagina de Facebook a regizorului Alexander Nanau au apărut
deja mesaje de la cei care vor să o vadă pe divă în carne şi oase:
“Alexander, nu ma prezinţi şi pe mine Angelinei?”

Sursa: gandul.info

Zgârie-norii Capitalei sunt la momentul actual nişte “pitici”
faţă de uriaşii lumii. Amintim aici doar cea mai înaltă clădire din
lume, Burj Khalifa din Dubai, care are nu mai puţin de 828 de
metri, faţă de 104 metri, cu cât se laudă cea mai semeaţă
construcţie de la noi! Pentru următorii ani există însă planuri
măreţe! Unul dintre ele este Catedrala Mântuirii Neamului, care va
avea 114 metri şi care va fi ridicată pe 11.000 de metri pătraţi,
pe Dealul Arsenalului, în spatele Palatului Parlamentului.

Citeşte pe www.incont.ro care sunt
cele mai înalte clădiri de la noi!

Sursa: gandul.info

Congresul mondial de telefonie mobilă de la Barcelona a fost
dominat de telefoanele “inteligente”, cu design şi funcţii din ce
în ce mai evoluate. Printre dotările telefoanelor, camera foto nu
şi-a pierdut din importanţă, dimpotrivă, a crescut… numărul de
megapixeli în cazul unor modele! Alţi producători au preferat să se
păstreze la acelaşi nivel ca anii trecuţi adică 5 megapixeli. Au
fost şi cazuri, precum Sony Ericsson, care după ce anul trecut se
lăuda cu camera de 12 megapixeli, anul acesta revine la un numar
mai mic, de 5 MP.

Află mai mult pe
www.incont.ro!

Sursa: gandul.info

Când e urât afară, mă ia câte-un frison politic, mi se pune
câte-un junghi activistic, mă taie câte-o iniţiativă. Îmi organizez
topurile pe umeraşe, pantofii în dressing, cardurile pe culori în
portofel, amenzile de parcare în ierbar. Şi în timpul ăsta mă
gândesc să înfiinţez un partid. Am în cap numele - “Partidul
Majoretelor”-, am şi un slogan penetrant: “Intraţi pe rând”, am şi
un draft de statut. Ideea asta m-a mai vizitat şi altă dată, da’
n-a stat mult. Acum m-am decis. Le-am sunat pe fete (comitetul de
iniţiativă); au răspuns pozitiv. (Hai că încep să am şi
terminologie…). Am avut o şedinţă de analiză cu
prietena mea cea mai bună, fostă stewardesă. Asta face cât Cozmâncă
şi Michi Şpagă la un loc. Că, de când s-a îngrăşat, e prea urâtă ca
să-şi permită luxul să fie şi proastă.

Citeşte continuarea pe
prosport.ro

Sursa: gandul.info

“Gropile sunt în toată splendoarea lor. Alea care mai sunt au
început să se mărească”, le-a reproşat asfaltaorilor primarul
general al Capitalei, Sorin Oprescu.

Deşi sâmbătă expiră termenul pe care acesta l-a dat “regilor
asfaltului” pentru a astupa toate craterele din Bucureşti, Oprescu
susţine că o parte din asfaltatori nu au început încă plombarea
gropilor. Ca să le arate cum se văd acestea din maşină, Oprescu i-a
cerut directorului RATB să-i pună l-a dispoziţie un autocar pentru
a-i plimba pe reprezentanţii firmelor de construcţii printre
gropile de pe bulevardele cu probleme.

Războiul dintre asfaltatori şi primarul Sorin Oprescu a început
după ce o publicaţie online a dat publicităţii înregistrarea
discuţiei purtate de edil cu aceştia. Potrivit înregistrării,
Oprescu le-a cerut firmelor de construcţii ” să dăm un junghi, nu
ştiu, cinci, şase, şapte zile pe arterele principale pe astea,
Pieptănari, Paştele mă-sii”. Pentru campania de asfaltare pe care
Oprescu a numit-o “gropaniada” asfaltatorii trebuie să participle
cu “câţi oameni aveţi dumneavoastră, să-i scoateţi chiar în
culoarea portocaliu.

Îmbracă-i pe toţi aşa.” Deşi ştie că “sunt constructori care nu
mor de grija gropilor”, Oprescu le-a cerut “să ne repezim pe
gropile mari cu substanţa asta minune, care ne dă satisfacţie şi
mie şi dumneavoastră, ca mâine dimineaţă să putem merge fără cazuri
de aruncat maşina în aer, iar restul să o faceţi cu umplutura care
ştiţi dumneavoastră că ţine.Cât ţine,vine a treia întrebare? Ţine
cât ţine, ţine până la reabilitarea pe care începem să o facem în
mod organizat, şi asta se petrece tot în mod organizat”. Substanţa
minune astupă cu 3.000 de euro o gropă, nu are garanţie nici măcar
o singură zi iar asfaltatorii susţin că în două trei săptămâni
aceasta practic iese din cratere..Mai mult gropile ar fi trebuit
astupate noaptea la lumina “de aia de fotografiat”.

“Gropaniada” a fost ticluită pentru că, după cum reiese din
înregistrare “vreau să scoatem din mintea ăstora care spun că nu se
întamplă nimic în Bucureşti, pentru care administraţia este mereu
ticăloasă, că nu se ocupă de problemele lor, care emisiune de
emisiune se întreabă dacă ai strâns zapada, de ce ai strâns-o sau
cât costă milioanele de euro pe care le dăm operatorilor. De parcă
cineva bagă în buzunarul cuiva. Nu pot să fac singur această
schimbare de imagine. De asta am nevoie de voi”. Schimbarea de
imagine trebuie să se facă şi cu o listă de străîzi care ar trebui
plombate şi care dă bine la televizor dar şi pentru că “nu se
poate, nu ai cum, ăştia sunt nesimţiţi. Orice ai face nu e bine.
Da` mai dă-i în…”

După ce înregistrarea discuţiei dintre edil şi asfaltatori a
fost dată publicităţii, tonul lui Oprescu a devenit sobru şi chiar
ameninţător. El a convocat de două ori pe zi comandamente cu
asfaltatorii, inspectorii din Primăria Capitalei şi reprezentanţii
regiilor subordinate. Ca să demonstreze că “gropaniada” nu este o
acţiune de imagine el a refuzat să mai inspecteze gropile la lumina
camerelor de luat vederi şi a aparatelor de fotografiat. Decizia a
lut-o după ce de la Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement tocmai
sosise un microbus pentru presa care urma să-l însoţească. Potrivit
lui Oprescu 70 la sută din gropi reprezentau pericol public.

Sursa: gandul.info

Pentru parteneriatul public privat, primarul Sorin Oprescu vrea
modelul vienez. Partenerii urmeză să fie atraşi în scopul de a
eficientiza activitatea municipalităţii în domenii ca furnizarea
energiei termice, transportul sau administrarea străzilor.

Potenţial investitori austrieci au venit la Bucureşti însoţiţi
de viceprimarul oraşului Viena, doamna Renate Brauner. Aceştia se
vor întâlni sâmbătă, cu directorii din Primăria Capitalei pentru a
discuta posibile proiecte legate de infrastructură, parcări,
transformarea deşeurilor în energie sau transportul public.

Vizita viceprimarului vienez în Capitală vine după ce, miercuri,
Oprescu a fost la Viena, pentru a afla ce soluţii antiderapante
folosesc austriecii, cu ce se lucrează la deszăpezirea trotuarelor
şi dacă primăria locală are în dotare utilaje care curăţă şi
încarcă zăpada în acelaşi timp. Primarul general al Capitalei a mai
fost interesat de locul unde este depozitată zăpada şi de modul în
care se organizează activitatea de deszăpezire.

Sursa: gandul.info

Grupul BCR a asigurat anul trecut o cincime din profitul net
obţinut de întregul grup Erste (de 976,6 milioane de euro), în
condiţiile în care activele din România reprezintă doar 7,55% din
activele grupului austriac. Practic, raportat la valoarea
activelor, BCR a reuşit să scoată un profit de trei ori mai mare
decât media la nivelul grupului. Astfel, în 2009, profitul grupului
BCR - cu operaţiuni în mai multe sectoare, de la bancar la leasing,
fond de pensii şi asset management - s-a ridicat la 206 milioane de
euro (871 milioane de lei), de 2,3 ori mai mic faţă de anul
precedent. Scăderea câştigului grupului BCR s-a produs pe fondul
majorării cheltuielilor cu provizioanele şi diminuării veniturilor
din comisioane, potrivit unui comunicat al grupului. “Trimestrul
patru din 2009 a fost marcat de majorarea în continuare a
provizioanelor aferente împrumuturilor, deşi creşterea creditelor
neperformante a încetinit”, arată BCR. Grupul are o rată
confortabilă de acoperire a creditelor neperformante prin garanţii
şi provizioane, de aproximativ 122%. (S.S.)

Sursa: gandul.info

Preţurile terenurilor din Capitală au ajuns aproape de pragul
minim, prognozele specialiştilor indicând în continuare doar
ajustări minore, potrivit analizei pieţei imobiliare pe anul 2010,
realizată de firma de consultanţă imobiliară Colliers
International. În prezent, metrul pătrat de teren în centrul
oraşului, în zone ca Aviatorilor, Dorobanţi, Romană, Unirii şi
Universitate, este cotat la 1.500 - 2.500 euro, în timp ce la
periferie - Siseşti, Ghencea, Pipera, Berceni, Pantelimon -
preţurile variază între 200 şi 400 euro/mp. În ciuda scăderii
preţurilor cu până la 60% faţă de perioada de vârf, interesul
cumpărătorilor este destul de scăzut. “Ne aşteptăm ca prima parte a
anului 2010 să rămână dominată de căutarea de proprietăţi
“distressed” (active ale unor companii cu dificultăţi financiare,
n.r.), care au fost relativ rare pe piaţă în 2009″, explică
realizatorii analizei. Aşteptările specialiştilor se leagă şi de
deciziile pe care le vor lua băncile în cazul executării creditelor
neperformante, probabil într-o proporţie mai mare decât în 2009.
Analiştii Colliers nu exclud ca în partea a doua a anului
investitorii activi pe piaţa terenurilor să înceapă să dea dovadă
de un comportament mai puţin oportunist.
(S.S.)

Sursa: gandul.info

Două surse radioactive de Americiu folosite în componenţa unor
aparate pentru detectarea incendiilor au dispărut de la Şantierul
Naval Damen Galaţi. Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă (ISU) Galaţi, titularul autorizaţiei de deţinere a celor
două surse a fost amendat, iar căutările pentru găsirea celor două
surse continuă. “Şantierul Naval Damen Galaţi a anunţat, joi
după-amiază, laboratorul de igienă a radiaţiilor din cadrul
Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi că ar fi dispărut două surse
radoactive de Americiu.

Acesta este un element care intră în componenţa detectorilor de
incendiu şi care nu pune în pericol viaţa oamenilor”, a declarat
purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
(ISU) Galaţi, Eugen Chiriţă.

S-a găsit un detector despre care nu se ştia că
dispăruse

Potrivit lui Eugen Chiriţă, în timp ce se încerca identificarea
celor două surse pierdute a fost găsită o a treia sursă
radioactivă, Radiu 226, despre care nu existau informaţii că ar fi
dispărut. “În timp ce erau căutate sursele radioactive de Americiu,
sub dulapul cu surse a fost găsită o altă sursă, de Radiu 226, tot
radioactivă, folosită pentru etalonarea aparatelor de măsură,
despre care nimeni nu avea cunoştinţă că ar fi dispărută. Titularul
autorizaţiei (o persoană, angajat al şantierului n.r.) a fost
amendat cu 2.000 de lei de Comisia Naţională pentru Controlul
Activităţilor Nucleare”, a mai spus purtătorul de cuvânt al ISU
Galaţi.

La rândul său, directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP)
Galaţi, Valentin Boldea, a declarat că sursele radioactive
dispărute nu pot pune în pericol sănătatea oamenilor, precizând că
legislaţia, în astfel de situaţii, este strictă.

“Cele două surse nu reprezintă un pericol pentru sănătate.
Vorbim despre un element care intră în componenţa unor aparate, iar
în cazul de faţă cantităţile sunt foarte mici. Există însă
prevederi legale stricte referitoare la substanţele radiocative,
iar legile trebuie respectate”, a spus Valentin Boldea.

Sursa: gandul.info

Un struţ, mascota oraşului Bistriţa, în noua strategie de
promovare turistică a oraşului, propusă de Direcţia de Integrare
Europeană. “Struţul înseamnă noroc şi succes în comerţ”, spune
pentru Gândul, primarul Bistriţei, Teodor Ovidiu Creţu, explicând
astfel cum a ajuns pasărea mascota urbei. “E un vechi simbol
medieval al oraşului”, mai spune edilul, amintind de prezenţa
păsării cu o potcoavă în cioc în vechea stemă a cetăţii, la 1353.
“Bistriţenii sunt meşteşugari renumiţi, iar struţul cu potcoavă
reprezintă un simbol al comerţului şi al autonomiei oraşului”,
conchide primarul.

Stema, după model regal european

Aducătoare de noroc şi de succes în ale comerţului, pasărea nu
se află însă în arealul său, după cum recunoaşte şi primarul. El
spune că nu ştie să existe struţi prin părţile locului, cu excepţia
a două gospodării - “care au crescătorie”. “Carnea e cerută de
străini, fiind foarte bună de consumat, că e fără colesterol”, zice
primarul. Chiar dacă struţul nu-i în fauna zonei, pasărea îşi are
locul pe stema oraşului şi asta pentru că există modele europene,
după cum exemplifică edilul: “Sunt case regale care au lei pe
stemă, deşi leii nu trăiesc în Europa decât la grădina
zoologică”.

Bistriţa, oraşul pasajelor

Direcţia de Integrare Europeană din Primăria Bistriţa a propus
recent ca mascota oraşului să fie un struţ, iar potcoava să fie un
suvenir care să reprezinte brandul turistic “Cetatea Medievală
Bistriţa”, ce va fi înregistrat la OSIM. “Bistriţa este una din
cele şapte cetăţi construite de saşi în Transilvania
(Siebenburgen). S-a făcut o analiză la nivelul patrimoniului urban
în comparaţie cu ofertele celorlalte oraşe din Transilvania
(Sighişoara, Mediaş, Sebeş, Sibiu, Braşov şi Orăştie - n.r.) şi am
ajuns la concluzia că pasajele oraşului Bistriţa sunt cele care îl
disting de celelalte şase cetăţi medievale, aşa încât am propus să
fie promovat municipiul Bistriţa ca oraş al pasajelor”, a declarat
pentru Mediafax istoricul de artă Vasile Duda, de la Serviciul
Monumente Istorice, Turism Urban, Artă şi Proiectare.

Pornind de la ideea de a promova brandul “Cetatea Medievală
Bistriţa”, Primăria Bistriţa a întocmit un proiect pe care cere
peste 800.000 de lei din surse europene, accesând Programul
Operaţional Regional 2007-2013. În cazul în care va primi aceşti
bani, Primăria va organiza un târg istoric medieval în cadrul
căruia va promova toate cele şapte cetăţi medievale. « Vrem să ne
bucurăm noi şi copiii noştri de tezaurul arhitectonic aflat în
centrul oraşului nostru », mai spune pentru Gândul Teodor Ovidiu
Creţu.

Sursa: gandul.info