"
STATISTICĂ Din cele 16 ţări europene care au fost incluse în studiul IAB Europe, România are una dintre cele mai mici rate de penetrare a internetului, de doar 32%, în timp ce ţări precum Olanda au depăşit 85 la sută. Bobby Voicu, specialist în social media, a declarat pentru Gândul că internetul românesc nu prea le oferă alternative tinerilor, care oricum au o predispoziţie către joc şi schimburi de experienţe, fotografii şi comentarii

Românii sunt printre cei mai activi utilizatori ai reţelelor de socializare, deşi doar 32 la sută din populaţia ţării au acces la internet, potrivit unui studiu Marketers & Consumers, Digital & Connected (MCDC), realizat de IAB Europe. Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de peste 32.000 de utilizatori ai internetului din 16 ţări europene şi a avut ca obiectiv studierea comportamentului online, pentru a furniza advertiserilor informaţii relevante despre internauţi.

Deşi rata de penetrare a internetului în Europa de Est este sub cea din ţările Europei Centrale, cercetarea a arătat că utilizatorii de internet est-europeni sunt mai activi pe reţelele de socializare. Astfel, potrivit MCDC, 59% dintre internauţii chestionaţi din Europa de Est şi-au actualizat profilul pe reţelele de socializare în ultima lună, comparativ cu media continentală de 52%. Ungaria are cea mai ridicată rată de implicare, cu 65%, urmată de România, cu 61%, şi Polonia, cu 56%.

În plus, cei din Europa de Est petrec mai mult timp într-o sesiune online, 33% folosind web-ul pentru trei ore sau chiar mai mult. De asemenea, ei sunt mai dispuşi să accepte intermedierea când fac achiziţii online, ponderea celor care cumpără bunuri de la alţi utilizatori fiind mai mare decât a celor care le achiziţionează de pe site-uri de comerţ electronic. Rezultatele arată că apetitul pentru divertismentul online este foarte mare în Europa de Est. Astfel, 49% dintre cei intervievaţi în Ungaria, Polonia şi România se uită la TV sau la conţinut video online, 44% ascultă radioul în timp real pe internet, 31% descarcă muzică şi 27% se joacă sau pariază online.

Internetul ar trebui să devină obişnuinţă pentru a creşte valoarea serviciilor oferite "Având în vedere opţiunile existente pentru petrecerea timpului liber, românii sunt «condamnaţi» la a sta mult în faţa calculatorului, mai ales că majoritatea utilizatorilor de internet din ţara noastră au până în 30-35 de ani. Aceştia au o mare predispoziţie de a se juca, de a interacţiona cu alţi utilizatori, de a schimba experienţa, fotografii, comentarii", este de părere Bobby Voicu, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în social media. Acesta spune că e de preferat ca oamenii care accesează internetul să facă lucruri mai interesante sau mai constructive, însă acest lucru va fi posibil după ce internetul va avea o rată de penetrare mai mare. "În acest moment este important ca Internetul să devină o unealtă pentru ei, ceva obişnuit, urmând ca, ulterior, să îi «direcţionăm» către servicii cu o valoare mai ridicată atât pentru ei, cât şi pentru cei care le creează", susţine Bobby Voicu.

Evoluţia reţelelor de socializare a devenit o preocupare constantă pentru autorităţile naţionale şi europene, care şi-au dat mâna pentru a crea norme de siguranţă prin care să facă internetul accesibil şi sigur unor categorii mai mari de consumatori. În 2009, mai multe site-uri de socializare au semnat un acord de auto-reglementare numit "Safer Social Networking principles for the EU " privind importanţa siguranţei online a copiilor.

La un an după semnarea acestui act, Comisia Europeană a publicat concluziile evaluării privind punerea în aplicare a acestor principii. Raportul se bazează pe testarea acestor site-uri din perspectiva utilizatorului. Până acum, raportul a fost semnat de 25 de site-uri: Arto, Bebo, Dailymotion, Facebook, Giovani.it, YouTube (Google), Hyves, Xbox Live (Microsoft), Windows Live (Microsoft), MySpace, Nasza-klaza.pl, Netlog , One.lt, Piczo, Ratee, Skyrock, SchülerVZ (VZnet), StudiVZ (VZnet), meinVZ (VZnet), Habbo Hotel (Sulake), Galleria IRC (Sulake), Tuenti, Yahoo! Răspunsuri, Yahoo! Flickr şi Zap. Lu. Potrivit raportului, majoritatea acestor companii le-au acordat minorilor posibilitatea de a se proteja împotriva riscurilor online prin facilitarea operaţiunilor de modificare a setărilor de confidenţialitate, blocarea accesului anumitor utilizatori sau ştergerea comentariilor sau a informaţiilor nedorite din profilul lor.

Cu toate acestea, mai puţin de jumătate din companiile care gestionează reţele de socializare (40%) întocmesc profiluri ale utilizatorilor sub 18 ani care să fie vizibile, în mod implicit, doar de prietenii acestora şi numai o treime dintre acestea au dat curs solicitărilor de ajutor din partea utilizatorilor. Comisia Europeană are în vedere dezvoltarea unor sisteme de siguranţă suplimentare pentru protejarea minorilor care folosesc internetul, venind astfel şi în sprijinul părinţilor care nu ştiu sau nu pot monitoriza ce se întâmplă cu copiii lor în mediul virtual.

Sursa: gandul.info