"Numai în următorii doi ani, România va avea de plătit către bănci datorii de 26,5 miliarde de euro, singura soluţie realistă pentru a le achita fiind noi împrumuturi


Indiferent de culoarea viitorului guvern ori a preşedintelui care va conduce România în următorii cinci ani, câteva date economice rămân neschimbate cel puţin doi ani. În 2010, România va avea de plătit bancherilor în jur de 12 miliarde de euro în contul unor datorii ajunse la scadenţă, suma incluzând şi dobânzile şi comisioanele aferente, iar în 2011, serviciul datoriei publice va ajunge la 14,5 miliarde de euro.

Aşadar, 26,5 miliarde de euro la care statul va trebui să renunţe în următorii doi ani în detrimentul unor investiţii, ceea ce înseamnă o povară de 1.221 de euro asupra fiecărui român în acest interval, adică aproape patru salarii medii pe economie.

Aceşti doi ani sunt cei mai grei din următorii zece ani, pentru că în perioada 2010-2011, statul va avea de plătit aproximativ 90% din totalul datoriei de 29,3 miliarde de euro de rambursat până în 2020. Desigur, cifra nu ia în calcul împrumuturi ulterioare, ci numai serviciul datoriei publice cunoscut în acest moment, conform datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Soluţii: rostogolirea datoriilor sau restructurare

Datoria pe care o are statul român către diverşi finanţatori va trebui obligatoriu plătită, iar efortul va fi cu atât mai mare cu cât economia continuă să consume mai mult decât produce. În aceste condiţii, nu vom avea altceva de făcut decât "să rostogolim această datorie, adică să apelăm la împrumuturi noi pentru a le putea plăti pe cale ajunse la scadenţă", a declarat pentru Gândul Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA).

Desigur, există şi abordarea "ideală", care ţine cont de restructurarea cheltuielilor publice, însă scenariul nu poate fi pus în practică, pe termen scurt, adaugă el. Aceasta s-a văzut clar în ultimul an, când guvernanţii nu au fost capabili să taie din cheltuielile publice, chiar dacă se aflau sub presiunea acordului stand-by în valoare de aproape 20 miliarde de euro. Ba chiar au cheltuit cu peste şase miliarde de euro mai mult decât s-a încasat în primele nouă luni.

În plină recesiune, cu venituri în scădere şi cu cheltuieli în creştere, statul a trebuit anul acesta să se împrumute masiv şi la costuri mari pentru a acoperi golul de finanţare. Nu mai devreme de săptămâna trecută, Finanţele au luat de pe piaţa internă 1,4 miliarde de euro, cel mai mare împrumut din istoria postdecembristă a României, fără a lua în calcul acordurile cu instituţiile financiare. Împrumutul echivalează cu 1,2% din PIB, bani care vor trebui plătiţi într-un an. Cum posibilităţile de redresare a încasărilor statului sunt aproape nule, înseamnă că şi acest împrumut va fi achitat tot prin intermediul altuia nou, adică datorie în creştere.

Datoria publică creşte accelerat

În acest moment, România are un nivel redus al datoriei publice raportat la valoarea economiei, de 28% din PIB în luna septembrie, comparativ cu pragul de 60% din PIB, limita maximă a îndatorării, potrivit tratatului de aderare. Aceasta înseamnă că Ministerul de Finanţe mai are loc de noi împrumuturi în continuare. "Ar trebui să ne îngrijoreze mai degrabă ritmul de creştere a datoriei publice. Mai mult de doi ani nu poţi face această rostogolire a datoriilor, pentru că nu mai este sustenabilă", adaugă directorul GEA.

Într-adevăr, în 2007, datoria publică era de 3,1 miliarde de euro, iar după un an ajunsese la 3,8 miliarde de euro. Odată cu 2009, însă, ea a crescut de patru ori, până la 13,43 miliarde de euro, statul ajungând să se împrumute din ce în ce mai mult şi la scadenţe mici, chiar şi de trei zile, pentru a acoperi nevoia stringentă de bani. Împrumuturi mai mari înseamnă şi sume consistente plătite pentru dobânzi, după primele nouă luni, statul virând nu mai puţin de un miliard de euro în conturile băncilor numai pentru a achita "preţul" împrumuturilor scadente. La anul, însă, România va plăti bancherilor cel puţin două miliarde de euro sub formă de dobânzi la creditele luate.

De altfel, cazul României nu este singular, mai multe state europene confruntându-se cu pericolul de a deveni "sclavele" datoriilor guvernamentale, după cum a avertizat recent Joaquin Almunia, comisarul european pentru Afaceri Monetare. "Dezvoltarea nu va fi solidă, sustenabilă şi echilibrată dacă nu se stoperază creşterea datoriei", a spus oficialul european, care estimează că datoria publică din Europa va fi de 84% din PIB în 2011.

Sursa: gandul.info